| Înțelegerea cititului |
A se vedea înțelegerea textului scris.
|
| Înțelegerea textului |
Motivul citirii: înțelegerea materialului citit prin citire activă (înțelegând textul) și cu un anumit scop (pentru învățare, înțelegere sau delectare).
|
| Înțelegerea vorbirii |
Ca și în cazul înțelegerii textului scris, înțelegerea vorbirii se poate defini pe „niveluri” – nivelurile scăzute de înțelegere a vorbirii includ înțelegerea acelor fapte descrise clar în cadrul unui pasaj vorbit care are sintaxă simplă și vocabular simplu. Nivelurile mai avansate de înțelegere a vorbirii includ înțelegerea implicită și inferențele derivate din pasaje vorbite care includ sintaxă mai complicată și vocabular mai avansat.
|
| Învățământ bilingv |
Un program educațional în care se folosesc două limbi pentru a asigura conținutul materiei de predat. Programele de învățământ bilingv variază în privința duratei și în privința măsurii în care este folosită fiecare limbă.
|
| Învățământ pentru elevi excepționali |
Se referă la servicii speciale de învățământ pentru elevii care intră în această categorie.
|
| Învățământ public gratuit și corespunzător |
O cerință a Actului educativ pentru persoane cu dizabilități; toți copiii cu dizabilități trebuie să primească gratuit servicii de educație specială și servicii conexe.
|
| Învățare colaborativă |
Un model de predare care presupune ca elevii să lucreze împreună ca parteneri sau în grupe mici pentru a rezolva sarcini de lucru bine definite. A fost folosit cu succes pentru a preda strategii de înțelegere în arii de conținut.
|
| Învățare indirectă a vocabularului |
Acumulare a termenilor de vocabular care intervine atunci când elevii aud sau văd cuvinte folosite în diverse contexte — de exemplu, în decursul conversațiilor cu adulți, când li se citesc povești și când citesc multe texte independent.
|
| Învățare reciprocă |
O abordare educativă cu strategii multiple pentru predarea abilităților de înțelegere pentru elevi. Profesorii învață elevii 4 strategii: să pună întrebări legate de textul pe care îl citesc; să rezume bucăți din text; să clarifice cuvinte și propoziții pe care nu le înțeleg; să prezică ce urmează a se petrece în text.
|
| Învățarea directă a vocabularului |
Predarea explicită a înțelesurilor cuvintelor individuale și a strategiilor de învățare a cuvintelor. Predarea directă a vocabularului ajută la înțelegerea textului citit.
|
| ?coală de masă |
Acesta este un termen care face referire la clasele obișnuite din care fac parte majoritatea copiilor. Pot fi luate măsuri speciale care vizează copiii cu dizabilități sau care învață limba engleză, în cadrul programului educativ cu caracter general.
|
| Abordare naturală |
Aceasta reprezintă o metodologie pentru învățarea celei de-a doua limbi care se concentrează pe aptitudini comunicative, orale și în scris. Are la bază teoria lingvistului Stephen Krashen cu privire la achiziția limbajului, care presupune că vorbirea apare în patru etape:
(1) pre-producție (ascultare și gesturi)
(2) producție timpurie (fraze scurte),
(3) apariția vorbirii (fraze lungi și propoziții) și
(4) fluență (conversațională).
|
| Abordarea Orton-Gillingham |
O abordare pluri-senzorială pentru remedierea dislexiei concepută de Dr. Samuel Orton, un neuropsihiatru și patolog, și de Anna Gillingham, educatoare și psiholog.
|
| Activități de pregătire a cititului |
Acestea sunt de obicei folosite cu elevii înainte ca aceștia să ia contact cu materialele de lectură. Sunt concepute pentru a furniza elevilor cunoștințele de fundal necesare cu privire la un anumit subiect, sau pentru a-i ajuta să identifice scopul pentru citit.
|
| Actul americanilor cu dizabilități |
O lege federală care le oferă protecția drepturilor civile persoanelor cu dizabilități, similare cu cele asigurate indivizilor pe motiv de rasă, culoare, sex, origine națională, vârstă și religie. Garantează șanse egale pentru persoanele cu dizabilități în locuri publice, ocuparea forței de muncă, transport, servicii de stat și locale și telecomunicații.
|
